România s-ar putea îndrepta către un „an în oglindă” în 2026. Creșterea PIB-ului pe parcursul acestui an, respectiv inflația medie ar putea atinge valori similare celor din anul 2025, însă dinamica pe parcursul anului s-ar putea inversa: 2025 a început relativ favorabil și s-a încheiat mai slab, în timp ce 2026 ar putea debuta modest și să se îmbunătățească în a doua jumătate a anului, pe măsură ce procesul de dezinflație se repornește, iar șocul măsurilor fiscale se estompează.

 După o creștere de +0,9% an/an în primele nouă luni din 2025, economia a încheiat, probabil, anul precedent într-o notă slabă. Estimăm astfel o creștere de aproximativ 0,8% pentru întregul an 2025 (ușor sub consensul pieței, de circa +1%). Chiar și așa, acest rezultat ar indica o oarecare reziliență economică, având în vedere amploarea și impactul măsurilor fiscale. Prima estimare oficială pentru creșterea economică din trimestrul IV 2025 este așteptată la 13 februarie 2026, moment în care vom avea o perspectivă mai clară asupra performanței economice a țării la nivelul întregului an precedent.

În 2025, consumul gospodăriilor a fost afectat pe fondul presiunilor asupra veniturilor reale disponibile, generate de temperarea dinamicii salariilor și de accelerarea inflației, inclusiv în contextul unor măsuri de consolidare fiscală dureroase, dar urgente. Acest efect a fost parțial compensat de investiții mai solide, susținute în principal de proiecte finanțate din fonduri europene (și de cofinanțarea aferentă). Exporturile nete au avut o contribuție negativă, mult mai redusă însă decât cu un an înainte: exporturile au reușit să crească într-un context european relativ rezilient (în pofida șocului tarifelor vamale) și pe baza îmbunătățirilor logistice la frontieră asociate aderării la Zona Schengen. În același timp, importurile au încetinit, pe fondul cererii interne mai slabe.

Anul 2026 ar putea fi imaginea în oglindă a anului 2025: o creștere anuală similară, dar cu un impuls mai puternic în a doua jumătate a anului. După un început slab, activitatea economică ar putea accelera treptat, pe măsură ce impactul pachetului de consolidare fiscală (aplicat într-o manieră concentrată în 2025) se diminuează, dezinflația se repornește, fonduri europene substanțiale devin disponibile, iar presiunile financiare asociate ajustării fiscale se reduc. Chiar și în acest context, scenariul nostru de bază rămâne o creștere a PIB-ului de +0,8% în anul 2026. O revenire mai pronunțată (+2,6%) este anticipată pentru 2027.

În medie, consumul redus al gospodăriilor va continua să apese asupra creșterii economice, reflectând impactul întârziat al inflației ridicate, al slăbirii condițiilor de pe piața muncii și al măsurilor de consolidare fiscală asupra veniturilor reale disponibile (inclusiv asupra transferurilor sociale, precum pensiile). Totuși, această presiune ar putea fi parțial atenuată de bilanțurile mai solide ale gospodăriilor, ca urmare a creșterii semnificative a averii nete în ultimii ani. Acest „tampon” este însă, cel mai probabil, concentrat în rândul gospodăriilor cu venituri mai ridicate, adesea din marile orașe, și ar putea, prin urmare, stabiliza doar parțial consumul.

Perspectivele ar putea începe să se îmbunătățească în a doua jumătate a anului 2026, întrucât inflația este de așteptat să scadă semnificativ, susținută de efecte de bază favorabile, de un deficit de cerere (consum redus), o creștere mai lentă a salariilor și de normalizarea așteptărilor inflaționiste. Împreună cu majorarea planificată la mijlocul anului a salariului minim, de aproape 7%, aceste evoluții ar trebui să sprijine veniturile reale și încrederea consumatorilor.

În condițiile în care consumul intern rămâne, în general, temperat, iar economia UE dă dovadă de o relativă reziliență economică (conform consensului pieței), ne așteptăm ca exporturile nete să aducă o contribuție pozitivă semnificativă la creșterea economică. Per ansamblu, anticipăm că și investițiile vor oferi un nou impuls important PIB-ului în 2026, susținute de perspectiva unei absorbții ridicate a fondurilor europene și de un nivel ridicat al investițiilor publice.

În ceea ce privește principalele riscuri interne, merită menționat faptul că deficitul bugetar este pe cale să coboară ușor sub 6,5% din PIB în 2026, fără a fi necesare majorări suplimentare semnificative de taxe. Totuși, tensiunile politice sau orice evoluții care ar submina capacitatea coaliției de guvernare de a menține un parcurs gradual de consolidare fiscală ar putea reaprinde îngrijorările economice și declanșa presiuni serioase de finanțare. Reducerea dezechilibrelor macroeconomice existente ale României devine și mai importantă într-un context global marcat de tensiuni geopolitice și de niveluri persistent ridicate ale datoriei publice.